24 de persoane au fost trimise în judecată de DIICOT într-un dosar care descrie o adevărată „industrie paralelă” de comercializare ilegală a medicamentelor cu substanțe controlate.
Tribunalul Cluj a decis începerea procesului după ani lungi de anchetă și proceduri preliminare.
Potrivit procurorilor, gruparea a funcționat sistematic între aproximativ 2010 și 2017. În loc de droguri de stradă clasice, ei au exploatat piața medicamentelor cu regim special: Codeină, Xanax, Diazepam, Dormicum, Ultracod, Zolpidem și altele similare. Au vândut peste 8,4 milioane de comprimate, în principal către clienți din Statele Unite ale Americii și alte țări din UE.
Cum funcționa schema
Rețeaua opera ca o afacere bine structurată, aproape ca o companie legitimă:
• Site-uri online care mimau farmacii virtuale.
• Call-center la Cluj care simula „consultații medicale” pentru a da o aparență de legalitate.
• Roluri clar definite: preluare comenzi, relații cu clienții, procurare medicamente, expediții și gestionarea banilor.
Clienții plăteau în avans, inclusiv prin transferuri internaționale sau Bitcoin. Medicamentele erau expediate discret, în plicuri poștale obișnuite, către SUA și alte destinații, pentru a evita controalele.
Profilul inculpaților: de la profesori la antreprenori
Ceea ce face dosarul cu adevărat șocant este calitatea celor implicați. Printre cei 24 de inculpați se numără:
• Medici
• Farmaciști (inclusiv un farmacist-diriginte)
• O profesoară de liceu
• Directori de companii
• Manageri de proiect
• Antreprenori și alte persoane cu poziții solide în societate
Un patron de firmă din Cluj este indicat ca inițiatorul și coordonatorul întregii operațiuni. El este acuzat, printre altele, de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de droguri de risc și mare risc, operațiuni cu produse psihoactive, instigare la exercitarea fără drept a profesiei și spălare de bani.
12 milioane de euro și spălare de bani
Procurorii estimează că afacerea a generat venituri de aproximativ 55 de milioane de lei (circa 12 milioane de euro).
Banii erau mutați prin conturi bancare și firme din România și din străinătate, apoi reintroduși în circuitul legal sub aparența unor venituri legitime.
Dosarul a fost deschis în 2016, rechizitoriul finalizat în 2022, iar abia în iunie 2026 Tribunalul Cluj a decis începerea judecății pe fond. Toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă. Sursă: Știri de Cluj
Ce părere aveți? Cum e posibil ca profesioniști din sănătate și educație să ajungă să organizeze la scară industrială o astfel de rețea? Este un semnal grav despre vulnerabilitățile sistemului sau doar un caz izolat?